| 1.
|
COM'ITE1, com'it, vb. III. Tranz. A face, a înfăptui, a săvârsi (o faptă rea). - Din lat. committere. Sursă
: DEX'98
( 60351)
- hai |
| |
| 2.
|
C'OMITE2, comiţi, s.m. (Înv.) Conducător administrativ al unui comitat. - Din lat. comes, -itis. Sursă
: DEX'98
( 60352)
- hai |
| |
| 3.
|
COM'ITE vb. a face, a făptui, a săvârsi, (înv.) a plini. (A ~ o infracţiune.)
Sursă
: Sinonime
(178381)
- siveco |
| |
| 4.
|
c'omite s. m., pl. c'omiţi
Sursă
: DOR
(234009)
- siveco |
| |
| 5.
|
com'ite vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. com'it; conj. prez. 3 sg. si pl. com'ită; ger. comiţând; part. com'is
Sursă
: DOR
(234010)
- siveco |
| |
| 6.
|
A COM'ITE com'it tranz. (greseli, fapte reprobabile) A face să aibă loc; a transpune în fapt; a săvârsi; a făptui. /<lat. committere
Sursă
: NODEX
(328791)
- siveco |
| |
| 7.
|
C'OMI//TE ~ţi m. ist. Persoană administrativă care stătea în fruntea unui comitat. /<lat. comens, ~itis
Sursă
: NODEX
(328792)
- siveco |
| |
|
|